22 iun. 2014

Mai bine ne îndrăgostim pe jurnalele vampirilor

Să plângi sau așa-zis suferi pentru tipi e o fază adolescentină. Începe, plângi, se termină. Așa cum e și faza cu marea iubire la 16 ani de care râzi mai târziu. Mai târziu o să suferi poate pe bune legat de iubitu' tău care te-a lăsat la 40 de ani după ce v-ați iubit nebunește și lumea ți-a căzut în cap.
Asta cu nu merită să plângi sau suferi pentru băieți e o frustrare de tipă care se crede zmeu. Numa' poeții mai aveau probleme de-astea de neînțeleși, de-aia erau singuri și triști și-au scos poezii pe care să le învăț zi-noapte pentru bac.
Nu e ca și cum vorbim de niște gunoaie pe care nu le-arunci la coș că nu merită și le lași pe unde apuci. Vorbești tot de tipu' pentru care crezi c-ai face orice la 16 ani. Sau nu e ca și cum ai un timp de plâns ediție limitată și nu poți să-l irosești cu tipii ăia de te lauzi că-i iubești veșnic. Sau nu e ca și cum e bun și pe placul tău doar când îți aduce flori de sf valentin și-apoi, când nu, e jegul ăla pentru care nu merită să plângi, să suferi și să-ți irosești lacrimile prețioase de prințesă de rasă superioară.

Oricum nu plângi că merită, plângi ca reacție, că-ți vine.
Și oricum nu plângi pentru că nu mi-a răspuns-e cu alta-vreau să mor ori pentru că nu mă vede pe holu' liceului, deși nu știe că-l plac în secret și n-am vorbit niciodată.
Plângi și te stresezi pentru lucruri de genu' o prietenie de 3 ani, 1 an din 3 de relație și-apoi în aer fără niciuna din astea 2.

Căcatul se moștenește și la fete de 15 ani a căror viață se învârte în jurul singurilor 2 tipi din jurnalele vampirilor (sau oricare alte personaje kitschoase), niște păpuși de ceară de-ți plâng ochii cât de perfecți par, se udă, au fantezii, se căsătoresc, fac și copii doar cu ăia, că-n rest, ele nu vor plânge sau suferi ca niște fraiere pentru tipi niciodată. Ce te face la 15 ani să crezi că tipele-s fraiere, când viața ta e legată de niște personaje?
C-așa am auzit-o pe-o tipă zicând că tipii gay îs scârboși că și-o trag în fund, da' vine o zi când și tipele straight și-o trag în fund. Și c-așa aș putea zice că n-o să fiu proastă să mă căsătoresc niciodată, de aici să iasă că toate căsătoritele-s proaste, iar unele din ele să fie chiar tipe mișto.
Pentru că dacă spui n-o să sufăr ca o fraieră, spui că toate-s fraiere. Și e nașpa să crești cu ideea că ești fraieră când plângi pentru oamenii la care ții, chiar și la 16, pentru că ajungi o ignorantă acră.

La 15 ani abia descopeream raiu' bărboșilor, deci n-am plâns la 15 ani pentru tipi. Și nici nu văd de ce-ai începe de pe la 15 să plângi, când încă-ți cauți mărimea, forma și culoarea la sutien. Bine, acum am înțeles că-ți cauți aroma la prezervativ, dar fie, 15 e doar începutul, genul de perioadă în care crezi că te-ai ales cu un prinț pe care-l iubești, dar nu și descoperi asta mai încolo.
Am plâns la 16, după ce m-am prins că nu-i ok să fii rece și nesimțit cu ăia care contează și că, dacă contează, le arăți. Tipu'  contează și la 16-18, pentru că primești, schimbi sau pierzi chestii. Prostii pentru alții, mari pentru tine.
Am plâns la 17, după ce m-am prins că nu te dezbraci când auzi un dezbracă-te de căcat.
Am plâns la 18, după ce m-am prins că nu-i ok când cineva te face să te simți ieftin și în plus.
Că nervi, că ciudă, că cuvinte date și neținute, că nu merge, că merge prost, că te-am așteptat și degeaba, că dor, că amintiri, că de azi ne ștergem de pe unde ne-avem.
Că oameni puțini buni și ăștia pleacă, că m-am atașat de fiecare tip și-a fost aiurea fără, că nu alerg sau mă îndop cu ciocolată sau mă tai. Râd nervos sau plâng. Plângi și la pește când îl arunci în wc, la pisică când fuge, la câine când e bolnav, la o zi cu fundu'-n sus, la un prof care se ia continuu de tine și, mai ales, la oamenii la care ții, dar n-am plâns sau n-am avut stări nașpa din cauza tipilor c-am fost fraieră.

Pentru că rahaturile se întâmplă și nu ești fraieră că plângi pentru asta.
(nu, istericele sunt altceva și nu, nu militez pentru irosirea vieții în plâns)

pampam.

5 comentarii:

  1. Bravo, Joe, îmi place că ești vitează! Dar, vezi, tot din greșeli se-nvață. Diferența o face, însă, un pic mai multă minte decât alții/altele și un alt soi de personalitate. Hai cu fericirea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. vezi c-o s-apară fata aia de care-am scris și se ia de tine pentru complimentele astea.
      fericirea are chipul meu. luminat de somn mereu. mihaela runceanu a făcut varianta asta doar pentru mine

      Ștergere
    2. Mai bine să nu, că poate se isterizează. Tu mai ai multe colege din-astea?
      Băi, am ascultat melodia asta a ta și aproape c-am adormit ... dacă nu eram atent, mă trezeam mâine.

      Ștergere
    3. https://www.youtube.com/watch?v=o_DjDjsH0BY&index=18&list=PLA265B1B07E6BAAD1

      Ștergere
    4. :))eu nu fac așa! eu am crize calme.
      și nu e colegă-mea, bre. am găsit-o prin blogosferă. de ce crezi că nu mă mai citesc ăștia mai mici.

      Ștergere