Pagini

25 aug. 2014

Există prostie inocentă sau?

Puteți să fiți și de 10 ori mai mari ca mine, pe-asta n-ați mai auzit-o.

Nu sufăr mereu de prostie, am momentele mele, se mai întâmplă. Da' eu știu la ce și când dau în gropi, georgiana, ești proastă acu', te faci de căcat, oprește-te, și mă opresc. Știu foarte puțină matematică, fizică și chimie, nu mă bag, nu mi-e greu să-ți zic bă, nu-s cu astea, schimbă subiectu'. Nu știu să-mi dau cu părerea pe toate problemele existențiale ale vieții, tac la alea la care nu știu, le evit, nu mă pricep nici la sfaturi în toate căcaturile, da' tac, frate, tac, nu mi-e greu nici cu astea să-ți zic bă, nu știu, nu mă prind, nu dau cu presupusu', nu cunosc, caută-ți alt om.
Că-s proastă uneori, că nu știu uneori, că vorbesc aiurea și că realizez asta, slavă zeilor. Și, vorba aia minunată, tre să fii măcar puțin deștept ca să știi când ești prost. Sau ca să nu vorbești fără să știi.

Nu vorbesc cu neamurile mele tocmai pentru că nu suntem pe-aceeași lungime de undă și există un risc mare de-a ne enerva reciproc, și-o dăm în altele mai urâte dup-aia.
Când a murit maică-mea am aflat că tre să-i dau toate hainele, lucrurile, mobila, mâncarea de pomană. Ideal ar fi să ajungă la neamuri că-s apropiate, le păstrează bine (yeah, sigur) și aberații de-astea inventate de fanatici.
N-am vrut să dau hainele maică-mii, că e ciudat să le știu în altă parte, mă doare-n fix că-s neamuri, că erau ale ei, multe, frumoase, bune, unele noi, unele le-aș fi purtat eu cu ușurință și drag, plus că nu m-ar fi deranjat cu nimic în șifonier, le-aș fi păstrat mai bine decât alții. Nu că tre să dai, pomana e pomană. Meh, fie, și le-am dat. Au ajuns la mătușă-mea, care, de 5 ani, încă n-a terminat de purtat toate alea, că n-are unde, nu i se potrivesc, nu e maică-mea, le ține pentru zile bune și onomastici. Practic, s-a mutat pomana dintr-un șifonier în altu'.

Mătușă-mea era bolnavă înainte să moară maică-mea. Ca orice boală netratată, s-a agravat sau așa lasă ea impresia, ca atunci când nu vrei la școală și te prefaci că ești răcit și se găsește cineva să te creadă, mă rog.
Ea zice că moare, mai ales că i s-a întâmplat maică-mii și na, ca oile, o să murim toți acum, c-am văzut la altu'.  Eu zic că nu moare. Și chiar dac-ar muri, ar muri de boală, e acolo, e diagnosticată după cum zice, deci na, boala chiar e ceva plauzibil din care să mori.
Unchiu-mea a hotărât că, citez, poartă hainele de la maică-mea, maică-mea e moartă, deci pe mătușă-mea o atrage moartea din cauza asta. Eu sunt undeva între șoc și criză de râs nervoasă, nu sunt sigură dacă e ok să te iei de un om care deranjează prin prostie fără să-și dea seama sau dacă nu-i ok și e mai bine să-l lași să plutească în balta lui în continuare.

Adică, pe bune?
Chiar e posibil să gândești asta? Și chiar e posibil să mi-o și zici? Ca și cum ai zice ți-ai făcut pomană cu haine bântuite.
Ironia e că și eu port haine de-ale maică-mii tot de aceiași 5 ani până azi, frecvent. Dar eu simt că mă atrage viața spre ea, nu moartea. Ce chestie ciudată. Și ceva-mi spune că, dacă totuși maică-mea n-ar avea altceva mai bun de făcut decât să-și trimită spiritele morții în haine ca să mai ia pe unu' lângă ea, atunci le-ar trimite la mine, logic, ca un copil minunat ce-am fost și ca un viitor ajutor minunat la trimis spirite în continuare. Mătușă-mea chiar nu e mai bună decât mine.
pampam.

4 comentarii:

  1. oamenii sunt in general prosti, chiar daca ti-s rude.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. yeah, ale mele se bat pe locurile din față uneori

      Ștergere
  2. imprinting religios /de prostie, nu ai ce sa-i faci.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ;))imprinting religios, ce drăguț
      în altă ordine, am crezut că te-a răpit vreun extraterestru sau ceva

      Ștergere