Pagini

10 nov. 2016

De ce e Iașiul un oraș nasol

Stau în Iași de un și ceva și știu cam tot ce-ar trebui să știe cineva care stă într-un oraș de-un an și ceva. Unde găsești covrigi calzi dimineața, unde mănânci chestii de fițe (pentru când ai 300 de lei în portofel), unde bei bere neagră bună (pentru când e seara AIA), unde e mâncarea ieftină (pentru când mai ai 5 lei în portofel), unde găsești cărți vechi, bune și care nu-s în Cărturești, unde găsești un apus fabulos, unde asculți muzică mișto cu oameni mișto, unde nu, pe unde poți să te plimbi liniștit și să meditezi la ce rahaturi o să facă Trump, pe unde nu poți să te plimbi liniștit, unde te calcă mai mult mașinile, unde te calcă mai puțin, când e omor în centru, când nu, cum arată țiganii care fură, cum arată țiganii care nu, lucruri de-astea.
Și nu e chiar un oraș nasol. E ca un Galați mai mare și cu mai multe monumente mișto, supraapreciat și mult mai scump, dar ok. E locuibil pe termen lung și minunat pe termen scurt. Pentru că.

1. Traficul e o crimă în grup
Am stat în București și primul lucru nasol și observabil a fost traficul, despre care-am crezut atunci că e cel mai rău dintre cele mai rele. Dar hei, am ajuns apoi să stau în Iași și-am descoperit că există și al doilea cel mai rău trafic din cele mai rele. E ca și cum cineva a luat traficul cel mai rău și l-a vărsat în Iași, dar într-o variantă puțin mai mică, pentru că oraș mai mic. Se conduce prost e doar un simplu înlocuitor pentru bun venit în Iași. Șoferii sunt proști e doar un înlocuitor pentru o să te obișnuiești. Aparent, toți au un retard la volan e doar un înlocuitor pentru iartă-i, așa sunt ei.

De aia linia de tramvai e doar o altă bandă pentru mașini, de aia tramvaiul va intra uneori în mașini, de aia termini o carte de citit în două zile de stat la cozile din trafic, de aia faci 40 de minute până la facultate. 40 în loc de 15-20. Ceea ce n-ar fi o problemă. Dusul e mai puțin important, pentru că știe toată lumea că tre să treci peste 10 semafoare, 150 de cozi de mașini, 2 accidente ca să ajungi undeva. Dar întorsul, întorsul e chin. Pentru că după o zi de luni cu 9 ore de facultate, riști să mori pe-un scaun nespălat din tramvai, în timp ce un mârlan din ăsta te privește seducător din mașina lui cu patru roți, pe care nu știe s-o conducă. Ceea ce ar fi foarte trist.

2. Te fură până la chiloți
Ți-ar lua și chiloții, dar cred că ei nu poartă.
A fost foarte interesant pentru mine să țip la niște copii cu tehnici super bune de furat, atunci când m-au furat. Mai ales pentru că eu nu țip des. Și nu știu cum e să fii furat des. Dar hei, în Iași se întâmplă mereu. E ca o legendă, doar că se întâmplă. În Iași îți iei genți securizate, nu le porți în spate, dacă nu-s securizate, te uiți la fiecare față dubioasă din tramvai, nu porți căcaturi super multe și #valoroase la tine, te mai uiți în spate, înveți să fugi, înveți să nu lași lucruri la vedere, înveți fețele copiilor cu tehnici super bune de furat, și-abia apoi poți să ieși oleacă liniștit pe stradă. Dar niciodată total liniștit. Pentru că așa cum nu văd babele că le-a pus dumnezeu mâna în cap, ci doar simt, așa nu vezi nici tu când rămâi fără portofelul cu 300 de lei cu care te duceai să mănânci la fițe. Și nici nu simți.

3. E mai scump decât ce-i scump pe lume
Și aici e ironia aia mare. Pentru că Iașiul e un oraș al studenților. Dacă studenții n-ar fi, Iașiul ar cădea într-o groapă obscură de unde nimeni nu l-ar mai vedea. Și să fii un oraș scump, atunci când, știm cu toții, studenții sunt săraci vai mama lor, e nasol. E ca și cum l-ai pune pe un om super bogat al pământului, Obama gen, într-un supermarket *totul la 1 leu*. Bătaie de joc. Ar crede omul că e o glumă proastă și s-ar simți jignit. Ar spune *hei, eu am atât, dar atât de mulți bani, și voi mă aduceți aici, unde totul e doar 1 leu?* Așa și-n Iași. Vii cu bani puțini și 5 borcane cu salată de cartofi, și nici măcar n-ai ajuns la facultate, că dai 2 lei pe biletul de tramvai. 2 LEI. Presupun că nu mai există vreun alt oraș în care biletul de transport în comun să fie 2 LEI. În Iași e. Și-acum, știind că un bilet de tramvai e 2 LEI, nici nu e greu să realizezi că orașul studenților e, de fapt, orașul lui Obama sau așa. Și studentul va spune *hei, eu am 1 leu, dar doar 1 leu, și voi mă aduceți aici, unde totul e atât de scump?*

4. Credința face prea mulți bani pentru o credință
Vine o zi când acea perioadă din an se întâmplă. Autocare vin, oameni coboară, bulevardul fabulos al Iașiului, pe care e foarte frumos să te plimbi boem, se umple cu evlavie și miros de sarmale. Evlavie, miros de sarmale, iconițe de vânzare, lumânări, rugăciuni, mătănii, poze cu Arsenie Boca, batiste, pomelnice, cruci, pături de dormit lângă mitropolia aflată în super renovare de 150 de ani (și încă numărăm), pâinici, lacrimi făcătoare de minuni, absolut toate de vânzare.
Vine o zi când Iașiul e iar cunoscut pentru cât mega profit scoate din religie, și asta e oribil. Pentru că Iașiul, acest oraș al bisericilor și al sfintelor lucruri, încă de demult, e mai puțin credincios, dar mai mult comercial o dată pe an.

5. Pe cât de fabuloase sunt cele două atracții ale orașului, vezi mall 1 și mall 2, pe atât de răhăcioase, comuniste și dubioase sunt cartierele care nu-s în preajma mall-ului 1 și mall-ului 2. E ca și cum ai ieși din cea mai fabuloasă lume a minții tale și-ai intra într-un subsol cu șoareci mici, unde-a instalat odată Ceaușescu niște țevi, și-acum au vopseaua aproape căzută, plus câteva găurele pe unde iese apă. Ți-e și frică că faci un pas, că vine șoarecul ăla mic spre tine și apucă de un șiret. Și-acolo rămâi. Și dacă rămâi, aia ți-a fost. Că te-apucă așa o depresie, și-o debusolare, și-o scârbă de urât, și-o frică de șoareci, și te întrebi *da nu mai bine vopseau și ei țevile astea și ne lăsau pe noi să ne facem lumile fabuloase pe altă dată?*

Crecă atât.