Pagini

28 sept. 2014

19 ani, sunt nebun, iubesc pateu pe pâine și nu am bani

Am 14 ore de muncă într-o zi. Adică vineri am muncit 14 ore. Adică am început la 8 dimineața și am terminat la 10 seara, cu pauze de masă, țigară și apă, dar tot 14 ore în picioare, fără somn și cu 2 șefi pe cap care stau cu ochii pe tine. Trebuie s-o repet de atât de multe ori și să consum atât de multă energie plângându-mă, ca să pot să realizez că acum 4 luni frecam maxim menta la liceu, mâncând biscuiți la un leu și astăzi nu știu dacă 14 ore de muncă merită banii, nervii, consumul și oboseală cu dureri de babă anchilozată, mâncând biscuiți la un leu plus pateu pe pâine. Pentru un om care n-a făcut decât să frece menta la liceu, patul acasă și scaunele în bar, asta înseamnă că viața bate filmul. Sau serialul. Chiar serialul tânăr și neliniștit pe care-l știu de 19 ani și încă rulează cu drame.

Unii o să continue să frece menta.
Alții o să aibă povești de spus mai târziu și ziua în care începi să le strângi o să te lovească în față mai rău decât te simțeai când visai să pleci de-acasă chiar și numai cu chiloții de pe tine. Doar să pleci mai repede. N-o să fie numai atât.
O să fie ziua în care îți vine pachetul de acasă cu mâncare de-aia bună și gratis, pături de iarnă și pijamale groase, că tu și-așa nu știi cum să-ți mai împarți cei 50 de bani pe care-i mai ai, și mai faci și frig. Pachetul e un pas mic pentru omenire, unul uriaș pentru tine. O să fie ziua în care îți mai vin niște bani de-acasă, poa să fie și 10 lei, senzația că n-o să mori de foame în următoarele câteva zile e superbă, dar începi deja să urăști banii, pentru că puteri malefice și ochiul dracului, e ca și cum cineva îi smulge din mână fără să vrei. O să fie ziua în care îți dai seama că abia poți să ai grijă de tine și că ăsta o să fie un argument bun pentru disperatele alea care-ți bagă copii pe gât. O să fie ziua în care taximetristul care te-a adus azi noapte nu-ți ia toți banii, că aia e ziua în care se citește pe fața ta câți bani mai ai în portofel, câtă mâncare mai ai acasă ș câtă hârtie la wc. Cea mai mișto o să fie ziua în care îți dai seama că te transformi într-un om mare și e fix problema ta dacă faci din asta ceva foarte trist sau nu, dacă o să fii ăla care le zice altora c-ai crescut mult și repede și nu se merită și vrei la școală înapoi sau nu.
Și-o să fie ziua în care înveți chestii din toate astea. Ca să fii și tu profund la beție și să plângi, nu de alta.

Pateul e deja clasic. E un imn. Face parte din lecțiile de supraviețuire. O să ajungă un fel de nirvana atunci când nu mai ai timp, chef și bani, mai ales bani, să gătești. Pentru că da, momentul ăsta chiar o să vină. Dacă în liceu strângeai bani de țigări, merdenele și cafea, acum o să strângi bani de țigări, merdenele, cafea și alte 100 de chestii comestibile de la care ți se umflă sânu' dacă nu.
Iei și tu pe pateul ăla mai ieftin, da' să fie ok, îți iei și-o pâine, tot de-aia ieftină, las-o pe aia de 8 lei, că oricum toate-s pline cu porcării, e mai scumpă eticheta decât pâinea, dacă nu ți-o faci tu acasă, desigur, întinzi niște pateu pe pâine și mânci până rămâi fără amândouă. Dacă și tu mânci pateu cu pâine pe stradă, că n-ai timp nici să înghiți, prin București, o să ne recunoaștem. Oamenii cu pateu pe pâine în perioada asta a vieții sunt o frăție.
Poți să mai încerci cu zacusca, da' aia e mai scumpă. Mai bine te rogi de neamuri să ți-o trimită, asta e, tre să vorbești și tu cu ei cândva. Acum e ocazia. Cu iaurtul, laptele și brânza, cartofii, pastele și ce mai găsești tu pe la tarabe mai puțin de 3 lei kilu'. Ieftin și practic, de gătit de mai multe ori, în caz că ți se strică unele în frigider, bagi cartofi, te-ai scos, nu mori azi. Nu pui mult ulei, și-așa e scump, îți face rău, dă-l încolo.

E mai bine decât sună, o să supraviețuiești mâncând, e ok. N-o să mai fie ok în cazul în care ai dependențe, pentru că o să pleci după un pateu și-o să sfârșești dând 20 de lei doar pe dulciuri, iar asta e o dependență ieftină. Dac-o să faci asta și-a doua zi, atunci ai o problemă la fel de mare ca a mea și putem să suferim împreună.

pampam.

21 sept. 2014

Când nu mai vrei oameni, poți să-ți iei mâțe, câini, urși sau elefanți

Nu zice nimeni că o să dai doar peste oameni mișto toată viața ta. Sau dacă nu mișto,  măcar ok. Acceptabili. Suportabili. Poate vrei tu să-i faci să pară așa pe toți, pentru că ești un pașnic iubitor și binevoitor de oameni, care încearcă să vadă părțile lor bune mai mult decât alea rele. Asta nu înseamnă că sunt toți ceva foarte bun sau perfect și că n-o să ai momente în care vrei să fii în propria ta peșteră.

Așa că vine o zi când o să ieși dimineața din casă și-o să vezi un moș care-și face labă fix în fața ta. Frenetic. La modul evident și implicat maxim. O să-și dea drumul pe o mașină și poate mașina aia o să fie a ta într-o zi. Sau până-ți iei tu mașină se mai naște alt moș care  abia așteaptă să se bucure pe ea. Poți chiar să crezi c-ai ajutat pe cineva să fie fericit și karma ta o să fie bună. O să-l ocolești și-o să te fluiere un moș pedofil, un muncitor la canal care nu muncește, dar strigă după fete, un țăran la volan sau un țăran de la piață. Pentru că tu ești tipă și ei au penis, tu ești vulgară dacă faci asta, ei sunt bărbați.

O să ajungi la muncă nu ca să-ți faci prieteni, ci ca să-ți faci bani de mâncare, bere, păcatele dubioase pe care ți le întreții cu plăcere și să numeri jumătățile de oră până pleci sau săptămânile de lucru până la salariu. Pentru că nu, nu lucrezi cu niște oameni cu care te potrivești infinit și nu, nu lucrezi încă acolo unde visezi. De aia colegii tăi de muncă (care sunt mai plictisitori când vorbesc despre cum au dat cu aspiratorul aseară decât minutele în care aștepți autobuzul să plece de la capăt și nu mai pleacă) te vor crede un antisocial serios și urâcios care nu vrea să fie prieten cu ei. Nu e pentru că oameni diferiți, vieți diferite, mai bine rămânem doar la formalități. E pentru că ești antisocial și nu vrei să zici cum ai făcut carne prăjită aseară. Că pentru asta te trezești să muncești la 8. Dacă mai lucrezi și cu public, atunci o să existe câte-un nerv mort pe viață pentru fiecare om care crede că datoria ta e să suporți idioțeniile lui.

Probabil că pe drum acasă o să vezi pe unu' care seamănă super mult cu tipu' ăla de când aveai 17 ani de mimoză îndrăgostită și te-ai dus la el  acasă să sex sau ceva, voi știți, că a ieșit atât de prost încât nici nu știi ce-a fost aia, ce-o fi fost în capul tău, așa c-ai plecat și ți-a mai luat vreun an, câteva crize la telefon și ore de filme romantice să treci peste făt-frumos. Și de la asta ajungi iar în faza în care rememorezi toate episoadele penibile și porcăriile cu toți dubioșii de care fugi pe unde-apuci acum, care ți-au dat luna de pe cer, dar s-au blocat undeva pe drum, de fapt, pentru că luna prea mare, ei prea mici, cuvintele prea multe, faptele prea grele, prostiile multe, anii puțini, oamenii mișto au și momente de căcat.

Acasă o să te enerveze un prieten, că nici ăștia nu-s mereu întregi la cap, ai tăi, neamurile pisăloage, administratora cu banii pentru întreținere sau vecinii, pentru că unii dintre ei se nasc pentru asta, vânzătoarea aia ceaușistă sau cineva de la martorii lui iehova, care nu te lasă până nu-ți dau viața lor perfectă.
Într-un final, o să ajungi la concluzia că există oameni care în loc să devină mai mișto în timp, după ce i-ai cunoscut, devin mai nașpa. Așa că luați-vă mâțe, câini, urși, elefanți, ce prindeți. Că astea nu fac nici labă, nu te plictisesc la muncă și nu te fac să fii antisocial, poate-ți omoară nervii, dar te dreg după, nu tre să vă ocoliți după episoade eșuate și chiar dacă te enervează, știu când să tacă ca să vă calmați, nu-ți bat pereții și creierii capului și n-o să țină neapărat să fii unul de-al lor.

Ideea era că mi-aș fi luat eu un elefant, da' mâța e un început.

pampam.

16 sept. 2014

Fete(6)

Nu cred în perioada lunii decât ca scuza la cum să fii cât mai nebună cu ceilalți. Nu cred nici în perioade proaste care te fac să te comporți cât de urât te ține, pentru că nu ăsta e modu' ideal prin care vrei să treci peste.

Am dat de tipe care erau la perioadă și rămâneau la fel de mișto ca atunci când nu. Sau măcar încercau, se calmau, nu se bazau pe ideea de sunt fată, am menstruație și asta-mi dă voie să mă comport de 2 lei cu fiecare om care mă vede. Sau măcar se gândeau că oamenii ăia super de treabă ai lor nu-s nevoiți să le-asculte crizele de tipe nebune și să le suporte acțiunile de tipe  supărate pe viață. Pentru că una e să ai o perioadă nașpa și alta e să ai o perioadă nașpa în care ești și tu un om nașpa cu și pentru restu'.
Te doare capu', iei o pastilă, îți faci un ceai, îți pui o compresă caldă sau te culci. Toate funcționează la fel de bine.
Te doare burta, tot aia.
Te dor ovarele, tot aia.
Te doare spatele, iei o pastilă sau te gândești cum o să-ți treacă cu un masaj.
Ideea e să nu fii o scârbă și să faci un caz din asta. O întreagă planetă de femei are perioade și mă gândesc că dacă toate ar fi niște scârbe, atunci ar rămâne doar ele între ele și planeta. Și nici atunci n-ar fi toate, că nu s-ar suporta. Cred că dacă vrei să fii o dramatică disperată care vorbește răstit și se comportă cu fundu' cu oricine și oricând, atunci ești. Și cred că dacă vrei să fii un om drăguț și să te controlezi, atunci ești și te controlezi. N-are treabă că-ți vine perioada o dată pe lună și nu ți-ai luat Nurofenu'.

O să dai de oameni care se comportă ca un fund, n-au dormit bine, s-au trezit prost, e urât afară și-i influențează într-un sens negativ, nu le merge ceva bine, nu-s bine dispuși, au zile mai aiurea și starea lor nu e ok, o să dai de destul de mulți morcoviți, da' tipele aveau nevoie și de asta cu perioada lunii. Ca să fie.
Plus că dacă e doar o dată pe lună, poți să taci, să vorbești mai puțin, să faci mai puține, s-o lași mai moale până-ți trece și până ești sigură că ai ieșit din faza lunară și obligatorie de om nașpa.
Dar am dat de tipe care sunt niște isterice panicate și cu care nu te poți înțelege, indiferent că e perioada lunii sau nu. Dacă nu e perioada lunii, atunci e mereu alt gen de perioadă, tot proastă, evident. O să găsească veșnic ceva care nu e bine și care le dă lor o perioadă mai proastă, că altfel, dacă n-ar fi perioada asta, vai ce om bun și frumos aș fi, da' uite că nu se mai termină. Asta e mai trist decât să crezi că ești isterică din cauză de menstruație. E din prost obicei, că vezi doar ce-i aiurea pentru tine. E din mahalagism, hai să țipăm și să urlăm și să aruncăm și să nu fim de acord cu nimeni și nimic. Doar n-avem guri și mâini degeaba, n-are importanță că chiar n-avem dreptate și părem ieșite de la nebuni. E din proastă educație și prost autocontrol, că nu știi încă că nu toate rahaturile și stările tale aiurea, uneori închipuite,  tre să ajungă exagerate și să devină și ale altora. E din prost simț față de ăia cu care trăiești, vorbești, te plângi, ai pretenția să fie acolo, chiar dacă faci, zici și crezi rahaturi.

Culmea e că mereu ajung la un punct comun și într-un mod decent cu tipi. Da' la tipe tre să fie cu argumente ilogice și inutile, scuze penibile, zgomot, zgomot, zgomot degeaba, porniri de gaițe și tot n-ajungem la niciun final fericit. Și-ar trebui să fie invers.

pampam.

12 sept. 2014

Ce e aia să pleci de-acasă

E să fii picat din cer, mai picat decât cel mai picat om din cer, toată lumea e a ta, da' oricum nu cunoști nimic din ea. Ca atunci când te-au dus la grădiniță, te-au lăsat acolo și nu știai ce se întâmplă, ce faci, cine-s oamenii ăia, care-s cuburile tale, doar că acu' e la alt nivel și fără cuburi, deci trist, banal și plictisitor. Bine, o să deschizi geamu' cât de larg vrei, o să asculți muzica  cât de tare vrei, o să ieși și vii când vrei, o să mergi în chiloți când vrei, o să faci ce vrei, când, cu cine, oaie scăpată din stână, da' când te trezești din mahmureală ai celelalte dureri de cap.

E să vrei să speli, da' să nu știi cum, că la mașina ta de-acasă e altfel, și să te uiți o oră la butoane și la ce înseamnă și când o pornești tot să nu meargă. Pentru că ai uitat un buton pe care oricum l-ai apăsat, da' nu destul de apăsat. Îți închipui deja că așa merg toate de-acum pentru tine. O să sfârșești spălând seara, într-un final. Când o să scoți hainele, bluzele alea bune sunt pătate ca la vaci, mai murdare decât atunci când le-ai băgat.  O să-njuri ziua în care te-ai mutat. Dar măcar știi să folosești mașina de-acum. Mai înjuri o dată și pentru aragaz, când crezi că ești mai prost decât el. O dată pentru cuptor. Și-o dată când îți rupi unghii din carne la mutat de mobilă, pentru că până și mobila îți zice să rămâi acasă. Da, o să crezi că fiecare chestie e un semn ca tu să rămâi acasă. De-aia o să crezi că vrei să rămâi cât e nevoie. Pentru că după o să crezi că trece nevoia, te obișnuiești și viața o să fie frumoasă. Mereu o să crezi.

E să stai cu telefonu' veșnic la ureche, că cum se citesc, scriu și plătesc apometrele, că cum se citește, scrie și plătește curentu', că cum facem la întreținere, că cum facem la gaze, e bine să coste puiu' 12 lei și roșiile 2?, e bun orezu' scurt sau lung?, care bulion e mai ok?, că la casa ta de-acasă nu plăteai facturi și nu făceai piața. Înainte să plătești facturile tre să te prinzi că ai de păstrat bani și pentru alea, dacă nu vrei să trăiești ca-n peșteră. Și înainte să faci piața tre să te prinzi că tre să faci piața, n-o să se facă prin telepatie, chiar nu e din instinct, degeaba știi să gătești, dacă n-ai cu ce și degeaba știi să gătești, dacă ți-e lene.O să mori de foame, aia e. O să înjuri ziua în care te-ai mutat, dar măcar înveți să supraviețuiești. Poate într-o zi ajungi și tu un fel de Bear Grylls și-o  să ai bani să-ți rezolve altcineva piața și facturile.

E să împarți camerele, mâncarea, apa, baia, frigideru', lucrurile, viața cu alți oameni zilnic și deodată, oameni pe care nu-i cunoști încă foarte bine în traiu' în comun, zi cu zi, tabiet cu tabiet. O să începi să crezi că asta cu în comun nu e pentru toată lumea și-o să vezi în detaliu fiecare chestie iritantă, urâtă, egoistă, exagerată, de prost gust care-o să ți se pună pe creier și care o să te facă să crezi că tu nu poți să stai cu alți oameni vreodată, nici nu mai vrei asta. Și-o să-ți dorești să iei animale mai bine, că la viața ta de-acasă era altfel, aveai doar tu toane proaste, zile proaste, te comportai prost. O să-njuri ziua în care ți-ai lăsat camera, dar măcar poți să înveți să fii tolerant și pașnic, să accepți și să ți se accepte.

Nu trebuie niciodată să te gândești la felurile de oameni care l-au folosit și la felurile în care a ajuns patul să fie atât de folosit, nu trebuie niciodată să te gândești că-n cadă s-au mai spălat atâtea organe goale, nu trebuie niciodată să-ți imaginezi că sub parchet există colonii de gândaci care vor ieși la noapte, nu trebuie să te întrebi ce e cu grăsimea uscată din bucătărie în locuri ciudate, nu e nevoie să fii un om nașpa, dacă alții sunt, nu trebuie niciodată să te panichezi când te-ai rătăcit, propriu și figurat, chiar dacă la tine acasă era altfel. N-o să fii un adult pentru că iei cafeaua și țigara dimineața fără ai tăi pe cap, că plătești facturi, că faci piața, că trăiești de unu' singur, că nu mai ești o balenă pe plaja de cearșafuri cu laptele la gură și firimiturile pe tricou, pentru că abia le faci și pe-astea. Dar poți să fii cineva care-și ia caserole cu înghețată ca răsplată că nu fuge mai repede acasă, unde era altfel, comod și ușor.

pampam.

7 sept. 2014

101 întrebări retardate

Nu-s 101 încă, dar se fac. Direct proporțional cu număru' de oameni peste care dai.

1. Ce înseamnă tatuajele tale?
Poți să le ai deja, să fie în curs sau pur și simplu doar la faza de idee, chiar nu e important. Ideea e că dac-au auzit de ele, atunci tre să afle ce înseamnă. În sinea lor chiar îi liniștește asta cumva. Îi ajută și mai bine dacă te întreabă de 2 ori același om.
Dacă ai doar un tatuaj, ai scăpat ușor. E la fel de enervant ca atunci când ai jumate de corp tatuat, dar sunt mai puține povești de spus, pui mai puțin efort, consumi mai puțin timp, totu' se termină mai repede. Sau nu. Ideal ar fi să nu răspunzi la chestia asta și să te rezumi la ceva simplu, pentru că abia după ce răspunzi, când crezi că s-a terminat, e mai aiurea și-abia atunci simți cum îți vine să dai palme oamenilor, dar nu. C-o s-audă fiecare ce înseamnă, o să reacționeze, o să reacționeze ca niște neanderthali, o să râdă, n-o să înțeleagă, n-o să fie dispuși să, o să inventeze glume proaste pe loc și, cel mai rău, o să pună și mai multe întrebări. E o spirală din care nu mai ieși, de-aia e mai ok să nu intri în ea de la început. Uneori e spirala întrebărilor retarde, da' alea de top.
La modu' de ce te-ai tatuat-hm, așa-și ce înseamnă funda asta roz-cancer mamar-și de ce ai funda asta roz de la cancer mamar? Aici tre să te oprești. De prefereat înainte. Ca să nu mori cu nervii.

2. Te-ai tuns? 3.Te-ai tuns iar? 4. De ce te-ai tuns? 5. De ce te-ai tuns scurt?
E sănătos să te tunzi, pe bune, da' există oameni care nu se obișnuiesc cu ideea și, în mare parte, sunt fete. O să le simți mila-n ochi, de-o să crezi c-ai omorât animale pentru haine de blană. De fapt, chiar trebuie să te tunzi și să n-aștepți să-ți cadă păru' într-o anumită formă, fix aia din reviste, pentru că n-o să se întâmple. Oricât de anormal pare să te tunzi, mai ales ca fată, chiar e sănătos. Părul chiar are viața lui. Părul chiar trebuie tuns mai mult de-o dată în viață. Atunci când își despică un fir în 4 părți, e ars, uscat și fără formă, părul îți spune pe limba lui că e timpu' să-l tunzi, că simte nevoia de-o schimbare, c-o s-arăți ca un om și după asta. Că e ok ca intervalul de timp la tuns să nu fie din 2 în 2 ani, că e ok să te tunzi constant și că e ok să nu vrei mereu păr lung.

6. Ești virgină?
Asta e vis. Dacă da, atunci ești tristă sau îți cinstești viitorul soț, nu știi când o să apară, dar așteptarea merită. Dacă nu, atunci ești curvă sau cool, ca să nu rămâi și tu tristă, că te râde anturaju' și rămâi forever alone. Dacă nu răspunzi, atunci sigur nu și mai ești și ipocrită că nu recunoști. Dacă-i întrebi înapoi, ori se crispează și nu-ți răspund, ori îți răspund și-ți zic că lor nu le e rușine cu nimic din ce fac. Pentru că da, poate-ai trăit o fantezie sexuală maximă, nu ți-e rușine cu asta, deci poți s-o înșiri oriunde, de ce nu.
Genu' de oameni care nu dorm liniștiți dacă nu pun etichete după tatuaje, păru' din cap și virginitate. Că astea fac totul la un om, îți ia 3 chestii super importante să-l cunoști, chiar e drăguț să te vezi cu cineva și să-l întrebi asta ca să-l cunoști mai bine.E la fel de relevant ca și când întrebi ai un unicorn în plus acasă? Până și asta e mai ok, că pe unicorn poți să-l călărești sau ceva. Cu virginitatea altora poți să nimic.
E la fel de relevant ca și când întrebi porți șosete negre sau negre pe sub bocanci, iarna?
De obicei, întrebarea vine de la ăia care abia dacă ți-au ținut minte numele și-au dat mâna cu tine de complezență, nu vă știți cine știe ce, n-aveți multe de împărțit, da' au tupeu' ăsta, și partea bună e că-ți dai seama de cât de disperați sunt și poți să te faci că nu-i cunoști data viitoare.

7. Tu ce mănânci, aer? 8. N-ai putere, n-ai mâncat azi?
Aberația vieții, cine-o fi putut s-o inventeze, n-am auzit-o de ceva timp, crecă acum oamenii își dau seama că nu mai am 5 ani și am învățat să înjur între timp, ceea ce nu-i frumos, da' parcă-i frumos să întrebi un om dacă mâncă aer. Poate dac-aș fi mâncat aer m-aș fi umflat și-aș fi părut grasă ca baloanele, poate așa sunt eu, poate așa a fost tot neamu', poate sistem, metabolism, corp, obicei și alte căcaturi de-astea, poate râd foarte mult și slăbesc, poate am probleme psihice, fizice, sufletești care mă slăbesc, plâng, sufăr, mă stresez și deranjezi cu prostia asta, poate sunt pe moarte, poate am o tenie în stomac, poate am o întreagă crescătorie de viermi cu guri uriașe și dinți ascuțiți care așteaptă să te înghită și pe tine. Și tot nu s-ar vedea.
Iar puterea clar vine din ceafa aia în baie de ulei și slănină topită, îți face așa inima să bată mai tare și ai mai mult zvâc să cari tăvile cu carne de grătar la coțu' blocului.
Oh, oh, sau poate vine din faptu' că babele se nasc babe și rămân așa pe viață în universul lor care se învârte în juru' mâncării.

9. Absorbante sau ob-uri?
Asta e din seria ești virgină. La fel de importantă, spune la fel de multe despre tine, curiozități cu adevărat interesante, de la aceiași oameni care nu te știu, ploade care învață să facă diferența între tampon și absorbant. Dac-aș fi băiat, la prima întâlnire aș întreba-o pe tipă și detalii gen, aromă, măsură, câte pe lună. Să cunoaștem lucrurile care chiar contează.
Poți să întreb faci orice pentru mine și omori un om sau nu? E tot aia.

10. Ești lesbiancă?
Cuvântul lesbiancă e la fel de nemuritor ca și retardul întrebărilor retarde.
Nici nu sună rău. Ca și cum ai zice fatcă. Băiact. Ticp. Femeice. Ciocolatcă. Virgincă.

pampam.

2 sept. 2014

Mamelor din lumea-ntreagă

Ce e greu să te prinzi că fiecare funcționează pe ritmu' lui și că nu e același cu ăla al tău.
Poate eu vreau să ies acu' în fundu' gol pe stradă. Fundu' meu, motivele mele, treci peste și vezi de-al tău.
Era un tip prin oraș care umbla perfect gol. L-am văzut vreo 2 zile la rând, nu deranja cu nimic, omu' doar mergea gol pe stradă, dacă te-ar fi deranjat că n-are chiloți ai fi întors capu', minunat. Posibil să fi fost puțin nebun și să-l fi durut-n fix de scârba ta, deci irosirea de energie era degeaba.

Măcar o dată-n an tre să dau de-o mamă și-atunci, după ce-și laudă plozii c-au luat coroniță în clasa întâi(ca și cum asta chiar e măreț, nici nu iau toți plozii în clasa întâi), se întâmplă astea:

Uită-te la mine, așa mândră sunt, ce mă făceam eu fără pitic?
Eu: aham, înțeleg. Oricum, eu nu vreau copii.
Și de aici începe totul. Nu știu de ce fac asta,  zici că simt nevoia să mă contrazic mereu pe teme de-astea și că nu știu ce m-așteaptă după.
Da' ce rost mai are viața ta dacă nu crești un copil? Cum o să stai tu pe la 30-40 de ani cu un bărbat și fără s-aveți copii? Ce-o să faceți?
Eu: aham, da' de ce să fac un copil pe care nu-l vreau și pe care nu l-aș putea crește?
Așa gândeam și eu când eram ca tine, și uite, acu asta mică e fericire mea.
Și-apoi eu tac. Le-aș zice că fac copii din prostie, dar nu. Mereu același episod minunat în care nu e de-ajuns să ne prefacem că ne simțim bine împreună, acu' ne mai băgăm și viețile pe gât. Că fericirea lor e aceeași cu a mea, că dacă fericirea mea înseamnă să zbor pe-un zmeu, atunci e la fel și pentru ele. Chiar dacă eu nu vreau copii și ele au super rău de înălțime.

Cum căcat să vii să-mi zici care e rostu' vieții mele fără copii? Ce știi tu despre mine, viața mea, filozofiile mele, plăcerile mele, dorințele, împlinirile? Unde scrie că nu poți sta cu un om și fără să ai plozi și totuși să fiți bine și fericiți?
Zici că le iluminează nu știu ce revelație pe mamele astea care au impresia că dac-au născut, asta le transformă în vreun guru înțelept și vai, uite sensu' vieții. De la mine pentru tine. Că dacă le-a împlinit pe ele un copil, mă împlinește și pe mine altul. Cum aș fi eu să mă duc la unu' pe care nu-l știu bine și să-i zic băi, te duci și te cari direct în groapa cu porci. Fă așa! Și eu credeam c-o să fie scârbos, dar e împlinirea sufletească a vieții, la mine a mers, trebuie să meargã și la tine, n-ai cum altfel. TREBUIE. Viața ta nu mai are rost dacă nu merge.

E una din cele mai proaste atitudini peste care poți să dai, că mie mi se pare trist să te naști și-apoi să-ți dai seama că n-ai niciun rost pe lume dacă nu naști și tu, da' nu m-apuc să le zic aruncă-ți copilu' și fugi cu cortu', e mișto.
Adică oricum nu contezi tu, nu e vorba de tine aici, pe la 30 deja nu mai stai la vorba de dimineață, nu mai ai orgasm, nu mai ieși la un bar, nu mai faci o drumeție, nu mai gătiți lapte cu cereale împreună, nu mai ai ce să faci cu omu' ăla, de fapt, l-ai luat doar pentru că la un moment dat să faceți un copil în lipsă de altele, nu mai aveți o viață, e ca și cum nici n-ai exista, poți să mori dacă n-ai un plod. După ce te naști și ajungi conștient ar fi ok să primești o avertizare de-aia gen atenție, se închid ușile. Da' pe asta să scrie atenție, ai 40 de ani să faci un copil, altfel te strivesc ușile.
E vorba doar de făcut copii și de găsit sensu' vieții prin reproducere, mașinuță de oameni ce ești, și asta e mai aiurea și mai fără rost decât eu care nu vreau copii și-o să-mi irosesc viața pe altele mai puțin importante pentru omenire.

De exemplu, aș putea să mă îngrop în biscuiți cu cacao și banane de toți banii pentru scutece.

pampam.