21 dec. 2014

Magia Crăciunului din Transferoviar Călători

În sala de așteptare din Gara de Nord, 70 la sută din aerul cald și închis miroase a oameni bătrâni și 30 la sută a porc gătit de Crăciun. 2 femei, una mai babă ca alta, una mai fericită ca alta, una mai gurmandă ca alta, întind pe-un scaun o hârtie soioasă cu carne, caltaboși, cârnați, tobă, un borcan cu muștar, o pungă cu pâine și-o cutie de bere (pe care-o varsă peste muștar), ce bun a fost porcul anul ăsta, a avut de toate, ia și mâncă bine, că pe tren nu mai apuci. Un nene sforăie 2 ore continuu ca și cum ar avea orgasme maxime provocate de somn. La un moment dat scaunul suferă și începe de scârțâie. Nu simte. 2 țărani cu haine murdare și rupte se uită pe-un laptop nou, scos dintr-o sacoșă de rafie, la filme indiene. Tipa cântă și ea melodii de Bollywood. Toată pasiunea ei pentru India se simte în vocea ascuțită de pipiță. Seamănă cu Vitoria Lipan din film, cu tot cu batic. Un grec mutat în România povestește fără diacritice despre cum Grecia e mai frumoasă, în timp ce o botoșăneancă se ceartă la telefon cu cel mai botoșănesc accent. E ca și cum ar zice bancuri. Tot aia.  Gardianul citește un ziar din ăla cu fete de la pagina 5. Băiatul ăsta din Suceava trece pe la fiecare și se laudă cu poze din telefon. E jandarm la o fabrică de legume și e mândru. Toată lumea se duce acasă de Crăciun.

Le mulțumesc mereu fularelor mele că-s mari și pot să râd liniștită în ele.

Cu 3 ore înainte de plecare mă duc să-mi iau bilet la TFC, că TFC-ul chiar e magic și-ți dă biletul la jumate de preț față de CFR, și face și mai puțin în aceleași condiții sau mai bune. Pentru că nu m-am dus cu 3 ani înainte, sau poate 30, stau 4 ore în picioare la clasa a2a, fără locuri, pe holurile trenului sau cu fundu'-n prafu' de pe scări sau cu fundu'-n geanta cu caserole care, slavă zeilor, îs goale, că de-aia le și duci acasă sau cu fundu'-n gențile cu caserolele altora, dar neapărat cu fundu' înghesuit în alte funduri. Pentru că da, se dau bilete fără locuri până la refuz. Poa să se răstoarne trenul, Crăciunul e magie si biletele vor să se vândă singure. Dac-aș fi avut mai mult păr în cap să-mi țină de cald, m-aș fi urcat chiar pe tren.
În caz că ți-ai uitat mâncarea, apa, țigările, nu ți-ai găsit vreun prietenaș, o prietenașă, n-ai apucat să-i zici ăluia din cartier că-l plăceai prin 2008, nu te-a cerut nimeni în căsătorie, acum e timpul. Oricum cunoști toată populația din tren și nici nu știi de unde sare un pic din magia Crăciunului pe holurile cu iz comunist și lumini care pâlpâie la 2 secunde. Dacă merge un pic mai încet, îl prinzi și pe moș crăciun să vă felicite.

Le mulțumesc colegilor mei de hol, 10 la număr, c-au fost mișto.

La casele de bilete jumate îs închise și la jumate ți se pare că se dau gogoși trecute prin ciocolată, zahăr pudră și cocos. Cozile-s atât de lungi tocmai pentru că gogoșile-s calde. Fiecare pufăie pe tonuri diferite tocmai pentru că nu-s toate la fel de calde și cu la fel de multă ciocolată. Doamnele de la case sunt niște bucătărese drăguțe care nu vorbesc urât niciodată și nu-ți aruncă gogoșicile peste față,  nuu, au mereu grijă să fie niște doamne cu adevărat, nu niște morcovite, daa. Mai mare dragul.
Pe peronul București-Galați e coadă la urcat valize și funduri în tren. Fiecare are o înjurătură proprie de-o repetă obsesiv. Cu cât ești mai slab, cu atât mai bine. Acum e momentul ăla în care te lauzi cu asta.
În tren e coadă la cine știe mai bine să-și așeze alea 10 bagaje plus pe el. În funcție de hol și de oamenii cu care nimerești, vei avea 4 ore, 6 sau 12 ore mai mult sau mai puțin fericite.
Câte 5-7 oameni stau la coadă să fumeze câte-un fum la fiecare stație de-un minut, maxim 2. Pe la jumatea drumului, niște bărboși forțoși, masculini și intrați în sevraj țin ușile cu mâna stângă și fumează cu aia dreaptă. Din mers. Începe să sune alarma. E o muzică chiar relaxantă. Ca un baros pe creier. Încercați.
Niște foști colegi de liceu dau un spectacol cu colinde la instrumente în vagon. E coadă la ei.
Gara din Galați. E coadă la coborâre.


Am ajuns acasă tocmai fresh pentru Crăciun. Cel mai fresh.
Mulțumesc mie că m-am dus cu doar 3 ore înainte, aha.

pampam.

6 comentarii:

  1. Ce traseu colorat ai avut! Hai că ai început bine Crăciunul fericit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. vrei să zici colorat prost

      Ștergere
    2. Țin și eu minte tabloul ăsta: mulțime, forfotă, așteptare, coadă, mirosuri, oboseală, grijă de bagaje, grijă de bani/acte/bilete, mâncare din gară, grijă de loc, mișcare de tren, țiuit de roți în stații, ochi rotiți dintr-un loc în altul pe fereastră, ațipire, bucurie de ajuns acasă. Și câte și mai câte ....

      Ștergere
    3. am niște completări. mulțime, forfotă, așteptare, coadă la pătrat. prea înghesuială pentru bagaje. prea puțini bani de care să ai grijă. mâncare din ce ma aveai prin frigider la gazdă sau cămin. fără loc. panică că se deschid ușile pe care ești sprijinit când țiuie roțile în stații. ochi rotiți de la bărbosul 1 la 2 la 3 la. ațipire pe scări. și da, bucurie.

      Ștergere
  2. La primul paragraf chiar incepusem sa vad scena si zau daca mai suport mahalageala, ca numai asta vad in jurul garii pe langa care stau.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. n-ai ce face, gara e un loc cu viață proprie și pestriță. uneori e amuzant

      Ștergere